Privesc cu multă admirație băbuțele care vin la biserică. Nu mă refer la cucoanele „credincioase” trecute de o vârstă ci la acele bătrânele simple, de la țară, cu care mă întâlnesc în fiece duminică în care mă duc acasă. Portul lor e unul sărăcăcios dar curat. Încovoiate de ani, de greul zilei, de neputință,cu pielea îmbătrânită de muncă...dar în schimb frumusețea lor vine din altă parte: chipuri luminoase, suflete netede, voci calde...de bunică. Bătrânica aceea murdară poate de muncile câmpului, dar al cărui suflet e de un alb imaculat, trezește în mine o „invidie sfântă”, o dorință de a avea aceeași simplitate și smerenie. Bătrânica aceea care nu are decât un rând de haine pentru sărbătoare, dar îngrijite ca un odor de mare preț, mă face să vreau să las toată „eleganța” orășenească. Bătrânica aceea care merge sprijinindu-se într-un băț, nici măcar într-un baston , îmi aduce seninătate în suflet.
Pe de cealaltă parte privesc intelectualul, i-aș zice „de carton” adică acel intelectual contrafăcut, sau modelat după „ismele” contemporaneității darwinizate. Nu sunt de părere că știința, cultura fac rău sufletului, din contră sunt o persoană căreia îi place studiul. Dar cred că nu trebuie sa ne facem din acestea ocazii de îndepărtare de ceilalți socotindu-ne superiori, căci tot ce avem ne este dăruit. Mulți dintre intelectuali se închid în autosuficiență considerând că ceea ce sunt ei, niște elite, nu este compatibil cu credința, cu Biserica. Și cum observa un părinte drag tendința zilelor noastre este de a creea elite uitând să mai creștem Oameni. Dar niște elite fără Viață. Nimic nu face Viu Omul decât singur Hristos și Biserica Sa.
Petre Țuțea spunea ceva foarte frumos în sensul celor scrise mai sus, citat un care voi încheia în loc de concluzii „O babă murdară pe picioare, care stă în fata icoanei Maicii Domnului în biserică, fată de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare asa, dihor. Si cînd un filozof, un om de stiintă sau un artist sunt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu