Ca o dulceață minunată de psalm,
dragostea lui Dumnezeu ne împresoară.
Ca o cântare îmbalsămată,
de peste tot bucuria vieții ne înfășoară.
Și inimile noastre însetoșate
sorb din adânca înfiorare,
ca peștii în apele afundate,
muzica binecuvântării Sale.
(Ieroschim. Daniil Tudor, 30 mai 1953, Sihăstria Neamț)

Cautati si ...veti afla

miercuri, 13 februarie 2013

Cărare către veşnicie...


Privesc  către apus şi văd cum clipele se scurg
Atât de repede şi mă întreb: Eu oare unde am să mă duc?
Şi simt cum viaţa fuge atât de repede de mine
Iar eu nu pot să îmi găsesc drumul către al meu sine...

E atât de lungă cărarea ce duce către al meu suflet
Şi stau şi mă gândesc, şi ne-ncetat eu cuget
Şi mă gândesc la veşnicie...
El unde oare poate să mai fie?

E atâta de departe şi totuşi este aşa aproape
Că-i simţi prezenţa vie în fiecare zi şi noapte
Când inima înalţi către adâncul cel din tine....


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu