Ca o dulceață minunată de psalm,
dragostea lui Dumnezeu ne împresoară.
Ca o cântare îmbalsămată,
de peste tot bucuria vieții ne înfășoară.
Și inimile noastre însetoșate
sorb din adânca înfiorare,
ca peștii în apele afundate,
muzica binecuvântării Sale.
(Ieroschim. Daniil Tudor, 30 mai 1953, Sihăstria Neamț)

Cautati si ...veti afla

vineri, 19 februarie 2010

Dor de ducă...


Și uneori mă apucă
Un dor de ducă...
Și mă apucă un dor
De țări străine
Acolo, unde-n taină,
M-am întâlnit
Cu Tine...
Și uneori aș vrea
Să plec
Spre locuri sfinte
Și-aș vrea ca să mă duc...
Spre-un loc
De liniștire...
Aș vrea să nu mai știu de nimeni
Nu ca să dau uitarii,
Ci pentru ca tăcerea lină
Să-alunge zgomotul asurzitor
Al gândurilor mele...
Și uneori aș vrea să plec
Din mine...
Să Te găsesc...
Să îmi șoptești în taină,
Așa cum numai Tu singur știi,
Momentul în care ai să vii
Și clipa când sufletu-mi
Pripeag și călător,
În Tine Sfinte,
Se va liniști...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu