Big city life

Viața marelui oraș...adică a capitalei (oricărei țări)...este una foarte... cosmopolită , ca să nu o numesc o mare harababură. Într-o capitală vei găsi tot felul de oameni, tot felul de contraste aproape la orice pas. Voi scoate în prim-plan o observație făcută de ceva vreme în ceea ce privește viața Bucureștiului. Piața Unirii...oră de vârf...șosea hiperaglomerată, poluare, claxoane, oamenii nervoși, stresați,grăbiți, îngrijorați...Aceeași Piață Unirii...aceeași oră de vârf...mănăstirea Radu-vodă...pace, liniște,flori, natură, rugăciune, oameni cu probleme( ca toți din ziua de azi) dar cu nădejde în Dumnezeu, bucurie tainică ( mulți nu o observă). Același loc...Piața Unirii...un deal și o vale...în vale oameni...pe deal tot oameni...diferența dintre ei sunt năzuințele...cei care urcă dealul (Patriarhiei) se duc să-și ”umple coșul ” inimii cu iubirea lui Dumnezeu , pentru a avea cu se să-și hrănească sufletul înfometat de Dumnezeu...în vale...Unirea Shoping Center...un hiper magazin care îți oferă iluzia unei „plinătăți” ( nu știu de ce natură). Tot aici în această „agora” a Bucureștiului poți fi șocat de contraste izbitoare: lângă lanțul de magazine cosmetice „de calitate” stau înșirați cerșetori, vânzători ambulanți, bătrâni care stau cuminței într-un colț așteptând la mila trecătorilor, oameni care vorbesc: unii în română, alții în țigănește, alții în engleză, italiană...nu departe un om care cântă la vioară,la o anume distanță o altă persoană sprijinită de zidul și fereastra unui restaurant fast-food cerând să fie miluită.
Și modul oamenilor de a se îmbrăca exprimă același contrast: unii cu haine după ultima modă, par a fi personaje decupate din revistele de modă trendy...și alte genuri sau expresi pe care nu le cunosc...în paralel sunt alții ( cerșetorii) care fie iarnă, fie vară îî vezi desculți sau cu hainele rupte...(din fericire se găsesc și oameni cu haine „normale”)...
Și câte ipostaze de acest gen se mai găsesc... știm și vedem fiecare...Cred că important e să ne dăm seama de ceea ce se ascunde în spatele tuturor acestor acțiuni și reacțiuni ale oamenilor cu care ne întâlnim...și să nu judecăm.Părintele Steinhardt spunea că între un om gras și grăsimea lui există o legătură tainică...așa și între acești frați și ceea ce „s-a depus” pe sufletele sau trupurile lor (noastre).
Și totuși oamenii aceștia sunt frumoși...o mare de oameni...fiecare unic, irepetabil, fiecare un potențial sfânt...fiecare un chip al lui Dumnezeu meritând iubire și atenție într-un mod cât mai sincer cu putință...