Când sufletul mi se oprește din alergare
Iar cerul nu mai e pictat cu soare
La mine în adânc eu mă retrag
Gândind la Domnul meu cu drag...
Încerc să mă culeg din căile străine
Dar ochii nu îndrăznesc să-i mai ridic spre Tine
Căci știu că sunt mult prea departe
Și viața mea e doar o noapte
Și-aș vrea să vreau să fug de lume
Să port în mine-un singur Nume
Și să mă las în ale Tale brațe
Cu-ncredere și cu speranță...
Și vad în mine ca într-o lumină
Preagreaua și cumplita vină
Căci Tu mă chemi la nemurire
Iar eu nicicând n-ascult de Tine...
Ridică-mă din neputință, Doamne
Învață-mă să Te iubesc, Părinte
Și curațește-mi mintea, Sfinte
Și dă-mi să te ascult, Cuvinte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu