Ca o dulceață minunată de psalm,
dragostea lui Dumnezeu ne împresoară.
Ca o cântare îmbalsămată,
de peste tot bucuria vieții ne înfășoară.
Și inimile noastre însetoșate
sorb din adânca înfiorare,
ca peștii în apele afundate,
muzica binecuvântării Sale.
(Ieroschim. Daniil Tudor, 30 mai 1953, Sihăstria Neamț)

Cautati si ...veti afla

sâmbătă, 10 septembrie 2011

Lumină și rugăciune


Lumina si albastrul cel din suflet
Aduc pe chipuri intristate zambet
Si tot ce e-nautru se preface
In sfanta bucurie si in pace...

Și soarele cel zâmbitor
Ce odihnește peste tine
Coboară cu putere înspre mine
Căldura lui și razele senine


Iar lacrimile de pocăință
Acum rodesc iertare
Și tot cel ce a fost în suferință
Acum e vesel și e tare...


Și inima se adâncește-n rugăciune
Căci doar în ea se poate regăsi pe sine
Și doar în ea învață să trăiască
Și doar prin ea învață să iubească...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu