Atât...

Atât de gol
Şi-atâta de nimic
Atâta dor
Şi râvnă spre nimic...
Atâta viaţă ucisă-n fiecare clipă
Atâta dragoste de oameni nimicită
Atâta dar în suflet îngropat
Şi-atâta har...cu multă uşurinţă
De oameni refuzat....
Şi-o viaţă terminată
În fuga spre nimic...
Şi-atata dragoste ce se revarsă
Din preaplin...
Spre inimile noastre
Pătrunse de venin
O, câtă suferinţă Tu încă vei răbda
Şi când spre Tine cu dor
Şi noi vom mai căta?
O, Doamne coboară-Te adânc
Şi fă-ne să fim noi....